close
Sari la conținut

Petru Venerabilul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Petru Venerabilul
Date personale
Născut1092[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Auvergne, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani) Modificați la Wikidata
Cluny, Burgundia, Franța Modificați la Wikidata
PărințiRaingarde de Semur[*][[Raingarde de Semur |]][5] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieteolog[*]
autor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[6] Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare25 decembrie  Modificați la Wikidata
ApartenențaOrdinul benedictin  Modificați la Wikidata
Statutul canonizăriiCatholic saint[*][[Catholic saint (person deemed by the Catholic Church to be in Heaven, and worthy of public veneration)|]]  Modificați la Wikidata
Sfinți

Petru Venerabilul (n. 1092, Auvergne, Franța – d. , Cluny, Burgundia, Franța) a fost un călugăr benedictin, abate al Mănăstirii Cluny. Petru Venerabilul a inițiat prima traducere a Coranului în latină, proiect realizat în anul 1143 cu ajutorul magiștrilor Robert de Ketton(en)[traduceți] și Hermann de Carintia(en)[traduceți], numit „Dalmatul”.

A fost prieten cu Piere Abelard.[7]

  • De miraculis
  • Jean-Pierre Torrell (traducteur et éditeur scientifique), Denise Bouthillier (traductrice et éditrice scientifique) (trad. din latină), Livre des merveilles de Dieu (De miraculis), Paris et Fribourg, Cerf et Éditions universitaires de Fribourg, 1992.
  1. Biblioteca Națională a Germaniei. „Petru Venerabilul” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. „Peter the Venerable”. hymnary.org[*]. Wikidata Q18206550. Accesat în .
  3. „Petrus Venerabilis (a Montboissier)” (în latină). Documenta Catholica Omnia[*]. Wikidata Q11813426.
  4. „Petrus Venerabilis” (în engleză). opac.vatlib.it[*]. Wikidata Q84353965.
  5. https://man8rove.com/fr/profile/u8cbuaqgl-pierre-maurice-de-montboissier. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. „Petru Venerabilul”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  7. Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 107.