close
Sari la conținut

Vertij

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vertij
Specialitateotorinolaringologie
neurologie
audiolog[*]
logoped[*]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-10H81
R42  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM438.85
780.4  Modificați la Wikidata
DiseasesDB29286
Patient UKVertij
MeSH IDD014717  Modificați la Wikidata

Vertijul este un simptom caracterizat prin senzația falsă de mișcare, fie a propriei persoane, fie a obiectelor din jur, în absența unei mișcări reale.[1] Adesea se simte ca o mișcare de rotire sau de legănare.[1][2] Vertijul poate fi însoțit de greață, vărsături, transpirații sau dificultăți de mers.[2] De obicei, devine mai intens atunci când capul este mișcat.[2] Vertijul este cel mai frecvent tip de amețeală.[2]

Cele mai frecvente boli care duc la vertij sunt vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB), boala Ménière și labirintita.[1][2] Cauze mai puțin frecvente includ accidentul vascular cerebral, tumorile cerebrale, tramumatism cranian, scleroza multiplă, migrenele, traumatismele și diferențele de presiune dintre urechile medii.[2][3][4] Vertijul fiziologic poate apărea în urma expunerii la mișcare pentru o perioadă prelungită, cum ar fi pe o navă sau pur și simplu în urma rotirii cu ochii închiși.[5][6] Alte cauze pot include expuneri la toxine, cum ar fi monoxidul de carbon, alcoolul sau aspirina.[7] Vertijul indică de obicei o problemă într-o parte a sistemului vestibular.[2] Alte cauze ale amețelilor includ presincopa, dezechilibrul și amețelile nespecifice.[2]

Vertijul pozițional paroxistic benign este mai probabil la o persoană care prezintă episoade repetate de vertij cu mișcare și care, în general, prezintă simptome normale între aceste episoade.[8] Episoadele ar trebui să dureze mai puțin de un minut.[2] Testul Dix-Hallpike produce de obicei o perioadă de mișcări oculare rapide, cunoscută sub numele de nistagmus în această afecțiune.[1] Boala Ménière se manifestă adesea prin țiuituri în urechi, pierderea auzului, iar atacurile de vertij durează mai mult de douăzeci de minute.[8] În labirintită, apariția vertijului este bruscă, iar nistagmusul apare în absența mișcarii capului.[8] În această afecțiune, vertijul poate dura zile întregi.[2] Este important să fie luate în considerare și cauze mai grave, mai ales dacă sunt însoțite de slăbiciune, dureri de cap, vedere dublă sau amorțeală.[8][2]

Amețelile afectează aproximativ 20-40% dintre oameni la un moment dat, în timp ce aproximativ 7,5-10% au vertij.[9] Într-un an, aproximativ 5% dintre persoane au vertij.[10] Devine mai frecvent odată cu vârsta și afectează femeile de două sau trei ori mai des decât bărbații.[10] Vertijul reprezintă aproximativ 2-3% din vizitele medicale la departamentele de urgență în țările dezvoltate.[10]

  1. 1 2 3 4 Post, RE; Dickerson, LM (). „Dizziness: a diagnostic approach”. American Family Physician. 82 (4): 361–369. PMID 20704166. Arhivat din original la .
  2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Hogue, JD (iunie 2015). „Office Evaluation of Dizziness”. Primary Care: Clinics in Office Practice. 42 (2): 249–258. doi:10.1016/j.pop.2015.01.004. PMID 25979586.
  3. Wicks, RE (ianuarie 1989). „Alternobaric vertigo: an aeromedical review”. Aviation, Space, and Environmental Medicine. 60 (1): 67–72. PMID 2647073.
  4. Buttaro, Terry Mahan; Trybulski, JoAnn; Polgar-Bailey, Patricia; Sandberg-Cook, Joanne (). Primary Care - E-Book: A Collaborative Practice (în engleză) (ed. 4). Elsevier Health Sciences. p. 354. ISBN 978-0323075855.
  5. Falvo, Donna R. (). Medical and psychosocial aspects of chronic illness and disability (ed. 5). Burlington, MA: Jones & Bartlett Learning. p. 273. ISBN 9781449694425.
  6. Wardlaw, Joanna M. (). Clinical neurology. London: Manson. p. 107. ISBN 9781840765182.
  7. Goebel, Joel A. (). Practical management of the dizzy patient (ed. 2nd). Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins. p. 97. ISBN 9780781765626.
  8. 1 2 3 4 Kerber, KA (). „Vertigo and dizziness in the emergency department”. Emergency Medicine Clinics of North America. 27 (1): 39–50. doi:10.1016/j.emc.2008.09.002. PMC 2676794Accesibil gratuit. PMID 19218018.
  9. von Brevern, M; Neuhauser, H (). „Epidemiological evidence for a link between vertigo & migraine”. Journal of Vestibular Research. 21 (6): 299–304. doi:10.3233/VES-2011-0423. PMID 22348934.
  10. 1 2 3 „Vertigo: epidemiologic aspects” (PDF). Seminars in Neurology. 29 (5): 473–81. noiembrie 2009. doi:10.1055/s-0029-1241043. PMID 19834858. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .