Walter Benjamin

Date personale
Walter Benjamin

Născut	15 iulie 1892^[1]^[2]^[3]^[4] Berlin, Imperiul German^[5]
Decedat	26 septembrie 1940 (48 de ani)^[1]^[2]^[6]^[7] Portbou, Catalonia, Spania^[8]
Înmormântat	Cementerio de Portbou[*][[Cementerio de Portbou \|]]^[9]^[10]
Cauza decesului	sinucidere
Părinți	Emil Benjamin[*][[Emil Benjamin \|]]
Frați și surori	Georg Benjamin[] Dora Benjamin[]
Căsătorit cu	Dora Sophie Kellner[*]
Copii	Stefan Benjamin[*][[Stefan Benjamin (bookseller)\|]]^[11]
Cetățenie	Regatul Prusiei Reich-ul German
Ocupație	filosof scriitor traducător eseist critic literar[] sociolog[] critic de artă istoric literar[] traducător libretist[]
Locul desfășurării activității	Berlin^[12] Berna^[12] Frankfurt pe Main^[12] Paris^[12]
Limbi vorbite	limba germană^[2]^[13]
Activitate
Pseudonim	Benedix Schönflies^[14] , Detlev Holz^[14]
Studii	Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea din Berna[] (doctorat[]) Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Freiburg
Limbi	limba germană
Mișcare/curent literar	marxism^[15]
Opere semnificative	Über den Begriff der Geschichte[]* Opera de arta în epoca reproductibilitatii sale tehnice[]* Ursprung des deutschen Trauerspiels[]* One Way Street[][[One Way Street \|]]* Das Passagen-Werk[][[Das Passagen-Werk \|]]*
Influențe Johann Wolfgang von Goethe^[15] Charles Baudelaire^[15] Karl Marx^[15] György Lukács^[15] Bertolt Brecht^[15] Ernst Bloch Gershom Scholem
Prezență online
Internet Movie Database hasthtag
Modifică date / text

Walter Bendix Schoenflies Benjamin (n. 15 iulie 1892, Berlin, Imperiul German – d. 26 septembrie 1940, Portbou, Catalonia, Spania) a fost un filozof german, critic literar și traducător al operelor lui Balzac, Baudelaire și Marcel Proust.

Viața și opera

Benjamin a fost cunoscut prin intermediul eseurilor sale filozofice și datorită activității sale de critic literar. Ca sociolog al culturii și critic cultural a combinat ideile misticismului iudaic cu materialismul dialectic într-o operă care era o nouă variantă a filozofiei marxiste și a contribuit la formularea unei noi teorii estetice. A fost traducătorul în limba germană a textelor lui Marcel Proust și Charles Baudelaire, iar eseul său „Sarcina traducătorului” este considerat unul din cele mai valoroase articole scrise vreodată despre traducere.

Passagenwerk

Passagenwerk sau „Proiectul Arcadelor”, proiect la care Benjamin a lucrat întreaga sa viață, urma să fie o colecție enormă de scrieri despre viața urbană a Parisului în secolul al XIX-lea, cu un accent special pus asupra pasajelor pietonale, acoperite de „arcade”, ce creau o viață a străzii distinctă și a determinat apariția culturii și a fenomenului flânerie.

Proiectul, despre care mulți învățați cred că ar fi putut deveni cel mai important text de critică culturală a secolului al XX-lea, nu a fost totuși finalizat. A fost, însă, publicat postum, în forma sa neterminată, în mai multe limbi.

Școala de la Frankfurt

Benjamin a corespondat intens cu Gerhard Scholem, Theodor W. Adorno și Bertolt Brecht și a primit fonduri pentru cercetare de la Școala de la Frankfurt condusă de Adorno și Horkheimer.

Influența ideilor marxiste ale lui Brecht, în special a teoria critică dezvoltată de Adorno, și a misticismului iudaic al prietenului său Gerhard (Gershom) Scholem au fost decisive pentru opera lui Benjamin, deși acesta nu a reușit să armonizeze aceste curente contradictorii.

Eseul "Despre conceptul de istorie", mai cunoscut sub numele de "Teze ale unei filozofii a istoriei", este cel mai aproape de această sinteză, și alături de "Opera de artă în era reproductibilității mecanice", figurează printre operele sale cele mei citate.

În a noua parte a eseului "Teze ale unei filozofii a istoriei", Benjamin interpretează o pictură a lui Paul Klee. Benjamin și-a concentrat atenția asupra epistemologiei, teoriei limbajului, alegoriei, si filozofiei istoriei. A scris de asemenea eseuri despre Franz Kafka, Marcel Proust și Bertolt Brecht.

Benjamin a lansat conceptul de aură a operei de artă în eseul său "Opera de artă în era reproductibilității mecanice". Benjamin a scris și opere cu caracter memorialistic despre copilăria sa la Berlin, vizita în Uniunea Sovietică precum și un text despre consumul de droguri, intitulat Hașiș.

În noaptea dintre 27-28 septembrie 1940 Benjamin s-a sinucis la Portbou la granița dintre Spania și Franța, în timp ce încerca să scape de naziști. Grupul său a fost oprit de autorități dar fost lăsat să treacă granița a doua zi. Cu această ocazie, manuscrisul complet al Proiectului Arcadelor a dispărut și nu a mai fost niciodată găsit.

Benjamin a fost cumnatul Hildei Benjamin.

Opere

"Goethes Wahlverwandtschaften" (Afinitățile Elective ale lui Goethe / 1922),
Ursprung des deutschen Trauerspiels (Originea dramei tragice germane / 1928),
Einbahnstraße (Strada cu sens unic/ 1928),
Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit (Lucrarea de artă în epoca reproductibilității sale tehnice - în limba română, Opera de arta în era reproducerii mecanice / 1936, în limba engleză).
Berliner Kindheit um 1900 (Copilăria în Berlin în jurul anului 1900 / 1950, publicată postum),
Über den Begriff der Geschichte (Despre conceptul de istorie (Teze ale filozofiei istoriei ) / 1939, publicat postum).

Bibliografie

Wikicitat

La Wikicitat găsiți citate legate de Walter Benjamin.

Cărți traduse în limba engleză

Illuminations. ISBN 0-8052-0241-2.
Reflections. ISBN 0-8052-0802-X.
Selected Writings in four volumes, from Harvard University Press. ISBN 0-674-94585-9 (vol. 1), ISBN 0-674-94586-7 (vol. 2), ISBN 0-674-00896-0 (vol. 3), ISBN 0-674-01076-0 (vol. 4).
The Arcades Project. ISBN 0-674-00802-2.

Cărți traduse în limba română

Iluminări, o antologie de texte traduse de Catrinel Pleșu, prima ediție, Univers, 2002, ed a doua Ideea Europeana, 2004

Note

1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 9 aprilie 2014.
1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Walter Benjamin” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
↑ Andrew Bell. „Walter Benjamin” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ „Walter Benjamin” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 10 decembrie 2014.
↑ „Walter Benjamin” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ „Walter Benjamin”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 30 decembrie 2014.
↑ http://walterbenjaminportbou.cat/en/content/memoria-de-walter-benjamin. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ Jaroslav Rudiš (21 martie 2023), „Und über allem wacht die Bahnhofsuhr”, Frankfurter Allgemeine Zeitung (în germană), Wikidata Q117314785
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Walter Benjamin” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în 25 august 2022.
1 2 3 4 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 2 aprilie 2015.
↑ „Walter Benjamin”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
1 2 „Walter Benjamin”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 30 august 2020.
1 2 3 4 5 6 Diané Collinson (1996). Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (în engleză). ISBN 0-415-06043-5. LCCN 97185841. OCLC 38862354. OL 283347M. Wikidata Q19944832.

Note

Jennings, Michael Dialectical Images: Walter Benjamin's Theory of Literary Criticism ISBN 0-8014-2006-7
Witte, Bernd; Translated by Rolleston, James Walter Benjamin: An Intellectual Biography ISBN 0-8143-2017-1

Legături externe

Walter Benjamin Research Syndicate Arhivat în 20 decembrie 2004, la Wayback Machine.
Benjamin: On the Concept of History Arhivat în 16 iunie 2005, la Wayback Machine.
The Internationale Walter Benjamin Gesellschaft. In English and German. Arhivat în 18 februarie 2005, la Wayback Machine.
Being authentic Arhivat în 15 noiembrie 2005, la Wayback Machine. License to practice Walter Benjamin's term "Verfall der Aura".

[wdref-39fde6d6d2e8c78e234eeada82c47a77-1] 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 9 aprilie 2014.

[wdref-9636732796ed2ef884c244fbdd725c9b-2] 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Walter Benjamin” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-26f6cc787fa1ecabb09a6582dda61985-3] Andrew Bell. „Walter Benjamin” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-adc4c538620789294493ed65c102683f-4] „Walter Benjamin” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-606ea71dd7682a0f782767777333427e-5] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 10 decembrie 2014.

[wdref-d34fd472dbae7c02797b8fd101d0a1a7-6] „Walter Benjamin” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-942897902ec818be3efa2410c1ee6554-7] „Walter Benjamin”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-484ac4e6512fc85f72cbb0a4f03b6198-8] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 30 decembrie 2014.

[wdref-6be5e63ae721a2cb28fc546bab33aa1e-9] ttp://walterbenjaminportbou.cat/en/content/memoria-de-walter-benjamin. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-b8dc183388b218b8ae12b183b2b68e27-10] Jaroslav Rudiš (21 martie 2023), „Und über allem wacht die Bahnhofsuhr”, Frankfurter Allgemeine Zeitung (în germană), Wikidata Q117314785

[wdref-19f783a8ac225d5716569fdb3567cd4d-11] Biblioteca Națională a Germaniei. „Walter Benjamin” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în 25 august 2022.

[wdref-1ebbb195392761c89aa842ffc706f488-12] 1 2 3 4 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 2 aprilie 2015.

[wdref-9e6d6d0640905ba7367ff7eb2bb3e619-13] „Walter Benjamin”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

[wdref-4d572cf326c619c0a771970e0fd867fd-14] 1 2 „Walter Benjamin”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 30 august 2020.

[wdref-f324c77af4cc661c4c12a6a4d85b4b56-15] 1 2 3 4 5 6 Diané Collinson (1996). Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (în engleză). ISBN 0-415-06043-5. LCCN 97185841. OCLC 38862354. OL 283347M. Wikidata Q19944832.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]