close
Vai al contenuto

Furciolu

À prupositu di Wikipedia

Furciolu hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Furciolu
StatuFrancia
RigioniCorsica
DipartimentuCorsica suttana
CircundariuAiacciu
CantonuTaravu-Ornanu
Codici INSEE2A117
Codici pustali20190
MerriGhjuvanpetru Bozzi
IntercumunalitàPieve Di L'Ornanu
Longitudina41° 51′ 18″ nordu
Latitudina9° 00′ 36″ levente
Altitudina300 m (min : 231m, mass. : 753 m)
Superficia6,88 chm² ettari
Pupulazioni81 (2017)
Dinsità12ab./chm² ab./km²
Chjesa di San Petru di u Panacali

Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in Corsica. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²

U paesi di Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria.

Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica

Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u Taravu.

In Furciolu ci sò i più vechji casi di Corsica

Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'Urnanu.

Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.

À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi.

L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada.

U paesi cunta setti carrughji :

- U Poghjiu

- Supranu

- U Maternatu

- A Piazzola

- U Marianu

- U Fundu Suttanu

- U Culiciolu (XIXsimu seculu)

A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini.

À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.

A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu.

Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani.

A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè.

Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:

  • Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)

Pupulazione

[mudificà | edità a fonte]
Pupulazione da 1800 à 1901
1800 1806 1821 1831 1836 1841 1846 1851 1856 1861 1866 1872 1876 1881 1886 1891 1896 1901
276 220 274 237 264 260 269 285 285 387 328 324 317 303 424 395 376 301
Pupulazione da 1906 à 2017
1906 1911 1921 1926 1926 1931 1936 1946 1954 1962 1968 1975 1982 1990 2006 2007 2012 2017
356 363 387 402 305 380 186 134 140 132 106 75 56 69 75 76 66 81

Da veda dinò

[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò

[mudificà | edità a fonte]
Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quàsquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza