Furciolu
Furciolu hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.
| Furciolu | |
|---|---|
| Statu | Francia |
| Rigioni | Corsica |
| Dipartimentu | Corsica suttana |
| Circundariu | Aiacciu |
| Cantonu | Taravu-Ornanu |
| Codici INSEE | 2A117 |
| Codici pustali | 20190 |
| Merri | Ghjuvanpetru Bozzi |
| Intercumunalità | Pieve Di L'Ornanu |
| Longitudina | 41° 51′ 18″ nordu |
| Latitudina | 9° 00′ 36″ levente |
| Altitudina | 300 m (min : 231m, mass. : 753 m) |
| Superficia | 6,88 chm² ettari |
| Pupulazioni | 81 (2017) |
| Dinsità | 12ab./chm² ab./km² |

Giugrafia
[mudificà | edità a fonte]Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in Corsica. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²
U paesi di Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria.
Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica
Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u Taravu.
Storia
[mudificà | edità a fonte]In Furciolu ci sò i più vechji casi di Corsica
Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'Urnanu.
Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.
À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi.
L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada.
U paesi cunta setti carrughji :
- U Poghjiu
- Supranu
- U Maternatu
- A Piazzola
- U Marianu
- U Fundu Suttanu
- U Culiciolu (XIXsimu seculu)
A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini.
À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.
A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu.
Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani.
A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè.
Pruverbii
[mudificà | edità a fonte]Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:
- Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)
Merri
[mudificà | edità a fonte]Pupulazione
[mudificà | edità a fonte]| 1800 | 1806 | 1821 | 1831 | 1836 | 1841 | 1846 | 1851 | 1856 | 1861 | 1866 | 1872 | 1876 | 1881 | 1886 | 1891 | 1896 | 1901 |
| 276 | 220 | 274 | 237 | 264 | 260 | 269 | 285 | 285 | 387 | 328 | 324 | 317 | 303 | 424 | 395 | 376 | 301 |
| 1906 | 1911 | 1921 | 1926 | 1926 | 1931 | 1936 | 1946 | 1954 | 1962 | 1968 | 1975 | 1982 | 1990 | 2006 | 2007 | 2012 | 2017 |
| 356 | 363 | 387 | 402 | 305 | 380 | 186 | 134 | 140 | 132 | 106 | 75 | 56 | 69 | 75 | 76 | 66 | 81 |